17/03/09

I Corsi seppelliti in chjesa di San Crisògonu in Roma

A culunia corsa in Roma fù sempre numerosa frà i sèculi, è u so nidu u si scelse in Trastèvere, quartieru vivu à livellu ecunòmicu è travagliadore. Cusì, spartendu la cù i Sardi, a chjesa di San Crisògonu diventò a chjesa naziunale di i Corsi, è sepultura cumuna.
Ripigliendu u travaglione di sbulichera è di futugrafia di Giancarlo Vivani (vede u blog) sopr'à u sugettu, aghju vulsutu prupone una traduzzione in lingua nustrale di st'artìculu di Pio Pecchiai, famosu prufessore sturianu è archivistu di a prima metà di u XXu sèculu, chì assai scrisse nant'à a storia lucale taliana è chì ci parla quì di e lastre di i Corsi ricavate in San Crisògonu.


08/07/08

A guardia corsa di u Papa


Ognunu a cunnosce quella guardia sguìzzera chì frà i sèculi assicureghja a custòdia di u Santìssimu Papa. Ma quantu ferma oghje in e memorie chì bellu prima fù a guardia corsa ad esse cusì impegnata sin'à u XVIIu sèculu, cuntendu più di settecentu sullati corsi, fidi è sinceri ?

Ramintemu ci sta lea antica è prufonda di i Corsi cù a sede di a Cristianità in Roma, è e circustanze di a so scumparsa in u 1664, per via d'una lita insuperbita pè l'onori di e grande nazioni di tandu, duve i Corsi ùn ci avianu nunda à chì vede.

A guardia corsa di u Papa (ducumentu pdf di 3,5 Mo)

02/08/07

San Carlu Borromeo

U XVIu sèculu visse un persunagiu for'di cumunu chì cunsacrò a so vita à a u risanà di a Chjesa è à l'aiutu di u so pòpulu di Milanu.

Frà tante vistiche lasciate da i Gesuiti in Corsica, una chjesa di Bastia porta u so tìtulu, è alloghja oghje ghjornu una cunfraterna chì a si prova à mantene a vita è a fratellanza in issu vechju quartieru.

Pè i mo amicacci cunfratelli è pè tutti quelli chì l'interessa a Storia è ciò ch'ella mosse in u mondu quant'è in terra nostra, aghju vulsutu traduce sta biugrafia in lingua nustrale.

Biugrafia di San Carlu Borromeo (ducumentu pdf di 960 Ko)

12/06/07

Storie di cunfine in l'Auropa di u XVIu seculu

Nant'à u sugettu di Bartulumeu Peretti di Talamone, sta cunferenza, partendu da a vita di issu persunagiu famosu in Tuscana ma scunnisciutu in Corsica, analizeghja st'èpica ricca di fatti di Storia è ci ramenta l'antichìssime leie trà a Tuscana è a Corsica.


01/06/07

Bartulumeu Peretti Corsu, amirale di u Papa

U Mediterraniu, teatru di fatti di a Storia è di lite e più feroce frà e diverse putenze d'un certu tempu, l'Imperu, a Spagna, a Francia, u Papa, i Turchi ...
Scuprite u destinu sprupusitatu d'un Corsu di Tuscana, è frà a so vita è a so gesta, tutta a cumplessità di issu XVIu seculu.


Bartulumeu Peretti Corsu, amirale di u Papa (ducumentu pdf di 1,5 Mo)

14/12/06

Santu Mamilianu

Parechji sò i paesi di Corsica Suprana à cunnosce l'esistenza di stu santu, sia da una pittura, sia da una antica cappella rumana, sia da un ricordu più o menu liatu à l'isula di Monte Cristu ...
Ma di più chè tuttu què, u so nome ci ricorda un passu di a Storia quandu a Corsica intratenia raporti stretti è cutidiani cù u so embiu naturale, tirrenu è tuscanu, d'isule è di cuntinente cusì vicini, è oghje cusì scunnisciuti.
À l'epica pisana poi ghjenuvesa, eranu putentissime l'abbazie di Monte Cristu o di Gorgona, è da tamanta venerazione ch'elle suscitavanu, numerosi funu i Corsi è i Sardi à fà li dunazioni di terre è di beni.
U cultu di Santu Mamilianu era dinò cumunu da una sponda à l'altra di u Tirrenu, finamente à a Sardegna, è l'isula di Monte Cristu era santuariu è locu da peregrinagiu per tutti quanti.
Racugliendu tuttu ciò chì si sà nant'à Santu Mamilianu, aghju vulsutu fà sparte à i Corsi a cunniscenza di un pezzu tamantu di u nostru passatu.
Santu Mamilianu in l'isule tuscane (ducumentu pdf di 4,3 Mo)